Poate ca timpul vindeca ranile, dar cicatricele raman.
M-am gindit intreaga zi la niste lucruri fara sens, dar nu regret nici o secunda. Probabil unii nu le considera decit niste simple clisee, dar pentru mine, inseamna totul.
Poate e usor sa te prefaci ca nu iti pasa si sa te ascunzi dupa o masca, dar la sfirsitul zilei mascarada i-a sfirsit, iar tu te asezi alene pe pat si privesti lumina care intra pe fereastra. E singura ta iesire. Unica ta cale de scapare, dar totusi preferi sa ramai in intuneric. Te ascunzi dupa o umbra si incepi sa te dezbraci de sentimentele tale. Acum esti goala. Nimic nu te mai poate incalzi. Nici macar bratele lui nu mai au acelasi efect asupra ta. Esti pierduta in profunzimea noptii. Te lasi purtata de ginduri intr-o lume de basm, unde nimeni nu te poate rani. Totusi ceva te trage inapoi. E tirziu si trebuie sa te intorci. Visul s-a sfirsit...